În luna martie 2015 porneam un proiect special, născut din dorința de a aduce puțină lumină asupra unor obiceiuri și tradiții ce rezistă mai mult în umbră. Sunt puțini românii care încă își amintesc adevăratele obiceiuri ale bunicilor sau străbunicilor. Serile de iarnă când femeile din sat se strâng la șezătore cu povești. Când mâinile lor nu se opresc nici o clip din țesut, tors, cusut, în timp ce vorbesc de viață, de copii, de întâmplări demult apuse. Astăzi satele românești s-au transformat. Case moderne și obiceiuri pe măsură. Furca și fuiorul au fost lăsate deoparte. Copii nu mai aleargă pe uliță, nu mai cutreieră pădurile. Stau în case prinși cu jocurile de pe tabletă.
Uităm. Tot mai mult. Tot mai des. Ne uităm cultura, strămoșii, tradițiile.
Cu #MandrudeRomania am încercat să dăm de urma celor care încă reușesc să aducă artizanatul și meșteșugurile trecutului în prezent. Sculptări, țesători, olari, pictori, artiști plastici, femei și bărbați pentru care moștenirea lăsată de părinți cântărește în suflet mai mult ca orice. Însă ei au rămas extrem de puțini. De numărul zecilor la nivelul Romaniei și numărul lor continuă să scadă. Majoritatea celor cu care am vorbit ne-au spus același lucru: „I-am învăța pe ceilalți, ne-ar face plăcere să avem uceni dar nu mai vrea nimeni. Presupune timp, răbdare și muncă însă tinerii din ziua de azi nu mai sunt dispuși să învețe.”
Bucovina. Munții Apuseni. Maramureș. Regiuni pline de povești
3.500 de km parcurși prin regiunile românești pentru a vorbi cu meșteșugari. 3 infotripuri de presă, peste 5.000 de fotografii, zeci de ore de filmare, 10 filme de prezentare, 3 expoziții cu publicul și un parc din București – Cișmigiu – plin de culoare. Așa aș rezuma ultimele 6 luni ale campaniei #MandrudeRomânia. Am muncit cu toții la acest proiect fără să ne plângem, fără să dăm înapoi. Uneori au venit meșterii spre noi, alteori am urcat drumuri pline de noroi până la atelierele micuțe ascunse în munți. Poveștile aflate ne-au îmbogățit viața și ne-au bucurat sufletul. Încă avem oameni talentați, unici, plini de creativitate. Am rămas totuși cu amărăciunea că alunecăm într-un con de umbră. Ignorăm. Arta lemnului, modelatul lutului, țesători. Ne oprim mașinile la popasurile turistice și umplem bagajul cu suveniruri contrafăcute, aduse din afara țării. Cumpărăm ii la duzină făcute cine știe pe unde și ignorăm atelierele meșterilor pentru că nu sunt comerciali, nu au cont de Facebook, nu-i găsești pe Twitter.
Aici. Acum. Chiar și în al doisprezecelea ceas. Să facem diferența.
Ne-am ales ca slogan #MandrudeRomânia începe cu tine. Pentru că alegerea trebuie să fie personală, să vină din noi, să fie constantă. Să alegi să te mândrești cu țara ta, cu mâinile crăpate de muncă ale sătenilor, cu năframa bunicii și ia pe care maramureșenii o poartă duminica la slujbă.
Ridică-ți privirea din laptop o secundă. În minte, în suflet, în casă, alege să păstrezi tradițiile. Fă-o în stilul tău însă spune povestea mai departe. Educă-ți copilul, arată-i, învață-l. Va veni o zi când îți va mulțumi pentru acest lucru.
Iar la final…păstrarea tradițiilor este un efort de grup
Campania #MandrudeRomania a implicat încă de la început copii din clasele gimnaziale, profesorii, părinții. La nivel național, instituțiile statului și presa. Mulțumesc tuturor, pentru sprijin și bunăvoință. Mulțumesc sătenilor din Poienile Izei, Botiza, Borșa, Albac, Arieșeni, Vama, Marginea, Suceava pentru ajutorul dat în documentarea și cercetarea vechilor obiceiuri.
Mulțumesc echipei și partenerilor fără de care acest proiect nu ar fi luat amploarea de o are astăzi. Cu toții sunteți oameni hotărâți, pasionați, mândri de a fi români. Este un privilegiu să vă cunosc.
Română
RSS