De-a v-ați ascunselea printre lalelele din Istanbul

Simona Neata ✍ Marketing consultant & journalist ⋆ Digital Strategy, Social Media and Branding ⋆ Founder Simplify Media

Uite cât de multe lalele!  O primă reacție, o bătaie din palme și-o imagine ce a rămas mereu cu mine. Încă mai văd zâmbetul de bucurie pe chipul turiștilor. Încă apare pe al meu de câte ori îmi amintesc orașul. Acum că ne mai desparte doar o lună de primăvară, mă întorc către lalele din Istanbul, să mă pierd iarăși în multitudinea lor de culori.

Închid ochii și aleg un moment: cu fruntea plecată, cu părul acoperit de faldurile eşarfei şi piciorul gol, păşesc pragul Moscheei Albastre. Înainte de intrare, lumea se descalţă ascultătoare, primind fiecare câte o pungă pentru încălţăminte. În nări am mirosul de picioare transpirate ce se ridică ameţitor dinspre podea. Ca să-l ignor îmi îndrept atenţia către interior, acolo unde lumina difuză a unui candelabru enorm aruncă umbre către mozaicul pereţilor. În linişte, strecurându-mă printre cei care fac poze ( gest cumva inutil căci lumina obscură nu îți dezvăluie prea multe), mă aşez pe covor. Rămân astfel o vreme, privind lacomă catre detaliile încăperii, încercând să pătrund semiîntunericul modelat de puţinele becuri aprinse. Aici nu există lumânări ce pâlpâie sau icoane la care să te rogi. Ești singur cu gândurile și Dumnezeul tău.

În curtea interioară lumina soarelui mă orbeşte preţ de câteva secunde. Simt din nou căldura razelor şi mirosul miilor de lalele.

Respir adânc şi pornesc să străbat piaţa către Hagia Sofia. Biserica, vizitată de milioane de turişti anual, reprezintă anduranţa creştinismului în faţa tuturor dificultăţilor. Interiorul auster păstrează totuşi fresce şi fragmente ale decoraţiunilor de odinioară. Înăuntru este răcoare. Majoritatea vizitatorilor fotografiază, uimiţi de vastitatea încăperilor. Unii se roagă murmurând cuvinte abia şoptite. Străbat încăperile fără DSC_2385grabă, atentă să nu pierd detalii.  Mă simt mică și încerc cu îndârjire să cuprind cu privirea întreag universul tăcut al Hagiei Sofia.

Apoi simt cum sunt trasă afară, spre lumina blândă a apusului. Este amiază şi centrul vechi al Istanbulului e plin de o mulţime pestriţă. În Sultanahmet oameni sosiţi din toate colţurile lumii se aşează la cozi de zeci de metri pentru a vizita Moscheea Albastră, Hagia Sofia, Basilica Cisterna sau Palatul sultanilor Topkapi. Mă strecor printre vânzători ambulanţi şi ospătari ce mă invită să gust din preparatele locale.

Oprește-te o clipă, nu vreau să pierdem apusul

Mă opresc pe iarbă, la marginea rondului de lalele. Apusul îmbracă orașul și-l transformă.  E vremea fotografiilor și-a bucuriei pure.  Mă așez pe pământ ascultând zgomotele străzii. Acolo, atunci, orașul mi s-a strecurat în suflet.

DSC_2113

This post is also available in: Engleză

Click to add a comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in

Avertisment de calatorie. Pe lista Spania, UK, Franța, SUA și Portugalia

5 sfaturi utile pentru a câștiga clienti fideli

5 motive sa vizitezi WTM London 2019

Ancona, micul oras mare